UDMR a luat decizia lansării unui candidat propriu la preşedinţie pentru că doreşte ca mesajele sale să ajungă la toţi românii, susţine preşedintele Uniunii Marko Bela într-un interviu acordat politico.ro. Liderul UDMR nu exclude nici posibilitatea negocierii voturilor maghiarilor în turul ll al prezidenţialelor, care pot constitui “un punct de plecare” pentru intrarea UDMR la guvernare. Contează însă abordarea viitorului preşedinte asupra problemei interetnice, subliniază Marko Bela. În ceea ce priveşte autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc preşedintele UDMR apreciază că “face parte din construcţia României viitoare”, ba chiar vede mai multe regiuni autonome în ţara noastră. În viziunea sa, limba română ar trebui să aibă statut oficial doar la nivel naţional, pe când la cel regional, şi limba comunităţilor ar trebui să aibă tot statut oficial.
-De ce vrea Uniunea să aibă candidatul ei pentru Cotroceni în condiţiile în care este destul de previzibil că nu are prea mari şanse de a intra în turul ll?
-Am avut această dilemă – dacă trebuie sau nu să avem un candidat propriu. În ceea ce priveşte prezidenţialele precedente, atunci situaţia a fost un pic diferă, pentru că cele două alegeri au avut loc concomitent. Pentru noi era clar că pentru a deveni mai vizibili în cazul alegerilor parlamentare trebuie să avem şi un candidat pentru preşedinţie care să tragă după el lista de candidaţi. Ca un fel de locomotivă. De data aceasta nu mai există acest motiv, pentru că prezidenţialele sunt separat. Totuşi, experienţa arată că în perioada campaniei, în centrul atenţiei în mod firesc se află mesajele candidaţilor pentru preşedinţie. Şi astfel, o formaţiune politică dacă are un candidat are o posibilitate sporită de a-şi transmite mesajul electoratului. Acesta este principalul motiv.
-Nu era mai simplu să susţineţi candidatul unui alt partid ?
În luarea deciziei a contat şi faptul că, pentru primul tur, nu am putut decide susţinerea unui alt candidat. Acest lucru era posibil teoretic, dar practic, nu cred că am fi putut ajunge la o astfel de concluzie. Şi de aceea pentru noi e mult mai util să încercăm să strângem voturile maghiarilor şi să obţinem în primul tur un anumit procentaj, care eventual, contează în turul ll şi poate să fie un punct de plecare în cadrul unor negocieri. Dar, pentru mine acest al doilea motiv, în acest moment şi cunoscând contextul, e mult mai slab decât primul, şi anume posibilitatea promovării unui mesaj.
Şi de ce v-aţi oprit asupra lui Kelemen Hunor? De ce nu Marko Bela?
În privinţa persoanei candidatului au fost mai multe variante. Şi mă bucur că s-a întâmplat aşa, pentru că este evident că în UDMR sunt mai mulţi politicieni care ar putea să fie prezidenţiabili. Majoritatea ar fi vrut să candidez eu, am şi făcut-o în 2004 şi sper că am fost convingător. Dar, legat de această propunere, am spus că preşedintele UDMR are şi alte meniri. Sunt o serie de probleme, o serie de provocări la care trebuie să răspundem. Nu era bine ca eu în calitate de preşedinte să-mi asum această postură de candidat pentru preşedinţie de mai multe ori. Pe de altă parte, tot din generaţia mea ar mai fi fost cel puţin doi colegi care ar fi răspuns în mod excepenţional la o astfel de menire – domnul Frunda Gyorghy şi domnul Borbely Laszlo. Şi mai era un nume dintr-o generaţie mai tânără decât noi – domnul Kelemen Hunor. Puteam să tranşăm şi prin vot această problemă, dar am stat de vorbă cu colegii mei, de mai multe ori, am cântărit diferitele variante, inclusiv cu Frunda şi Borbely şi am ajuns la concluzia ca să încercăm de data aceasta să încredinţăm acest rol unui politician mai tânăr. Nu ştiu cine vor fi ceilalţi candidaţi de la celelalte partide, dar posibil ca Kelemen Hunor să fie cel mai tânăr. Dacă are loc o schimbare, s-ar putea să ne gândim şi la guvernare
Aţi amintit de o posibilă negociere a voturilor maghiarilor pentru turul ll. S-ar putea traduce prin posibilitatea intrării la guvernare după prezidenţiale?
-Foarte mulţi sugerează că acesta ar fi rostul propriului candidat. Dar nu este aşa. Aşa cum am spus, scopul ar fi transmiterea unui mesaj şi binenţeles şi strângerea unui anumit procentaj de voturi. Dar nu ştim ce va fi în turul ll şi dacă m-am referit la negocieri binenţeles că m-am gândit la programul nostru, la oferta unui posibil preşedinte. Nu ne este totuna cum abordează viitorul preşedinte problema interetnică, fie că e vorba de actualul preşedinte sau dacă va avea loc o schimbare, un alt preşedinte. Acest lucru nu se leagă obligatoriu de formarea unui nou guvern sau de schimbarea coaliţiei guvernamentale. UDMR este în opoziţie şi noi am spus – atunci când a început mandatul - că suntem în opoziţie, în principiu, pentru următorii patru ani. Dar, dacă între timp are loc o schimbare şi sunt parteneri potriviţi, s-ar putea să ne gândim şi la guvernare. Orice formaţiune politică îşi doreşte să ajungă la guvernare, pentru că are şansa de a-şi impune programul.
-Ar fi posibilă şi varianta intrării la guvernare până la data prezidenţialelor alături de PDL? Asta evident în cazul în care actuala Coaliţie se sparge...
-Nu am discutat această variantă sau alte formule de guvernare, alianţe. Şi nici nu ar fi bine ca să trăim cu acest gând, că în orice moment am putea reveni la Guvern. Suntem în Opoziţie, facem opoziţie guvernului actual. Şi din păcate, ne dă motive să-l criticăm. Este adevărat că prezidenţialele ar putea să schimbe câte ceva sau eventual să aducă o schimbare radicală pe spectrul politic. Dar acest lucru nu depinde în primul rând de UDMR. Teoretic, în turul doi am putea influenţa alegerile, dar nu ştim cum vor evolua lucrurile. Dacă vom avea o astfel de şansă, binenţeles că ne vom folosi de ea, ca orice formaţiune politică responsabilă. După cum văd eu lucrurile, dacă actualul preşdinte va merge mai departe pentru încă 5 ani, atunci există posibilitatea ca să încerce să impună schimbări esenţiale sau doar să încerce să se meargă mai departe cu aceeaşi formulă. Dacă vine un alt preşedinte, probabil că va încerca să impună o altă formulă. Sarcina noastră este să încercăm să răspundem cât mai bine la această provocare de a avea propriul candidat.
-Şi care ar fi principalul mesaj pe care vreţi să-l transmiteţi românilor?
-Mesajul a fost acelaşi de fiecare dată şi diferit în acelaşi timp. Au existat elemente constante şi au existat diferenţe. Atunci când, prima dată în 96 am avut propriul nostru candidat, domnul senator Frunda a reuşit să facă un lucru extraordinar. Şi anume, să dovedească românilor că politicienii maghiari sunt capabili de dialog, de colaborare şi că sunt capabili să caute soluţii pentru întreaga ţară, nu numai pentru comunitatea maghiară. Atunci când am fost eu candidatul pentru preşedinţie în 2004, pe lângă acest mesaj am încercat să dovedesc că politicieni maghiari sunt capabili să aducă şi o viziune nouă în politica românească. Să aducă o altă abordare a anumitor probleme. Şi actualul candidat va trebuie să încerce să îmbine cele două mesaje, care nu sunt în contradicţie, dimpotrivă, sunt complementare. In cazul prezidenţialelor va trebui să ne comportăm ca politicieni maghiari din România, care vedem altfel o serie de lucruri, care avem de spus lucruri esenţiale şi cum privind noi construcţia instituţiilor democratice din România, relaţiile dintre puterile statului, funcţionare administraţiei şi o serie de alte probleme. Şi binenţeles, un mesaj cât mai vizibil privind convieţuirea interetnică dintre români şi maghiari.
Eu aş putea concepe mai multe autonomii teritoriale în România.
O “problemă” ar fi autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc? Până la urmă, ce presupune această autonomie, interpretată chiar şi de colegii dvs destul de diferit? ...Unii vorbesc despre o descentralizare, în timp ce alţii despre constituirea unui parlament şi guvern propriu pentru zona respectivă.
-Autonomia teritorială face parte după părerea mea din construcţia României viitoare. Nu se contrapune unei Românii de viitor, ci face parte din această construcţie...
-Deci, descentralizare?
-Nu. Vorbim şi despre descentralizare pentru întreaga ţară dar şi de puteri speciale şi atribuţii speciale pentru anumite regiuni. Eu aş putea concepe mai multe autonomii teritoriale în România. România este o ţară relativ mare, ţara cea mai mare din această zonă, este o ţară multicoloră, cu multe regiuni tradiţionale şi aceste regiuni poate că ar dori să aibă propriile puteri, propriile posibilităţi de a-şi expune tradiţiile caracteristice.
-Dacă vorbim de “propriile puteri” vorbim de parlamente sau guverne regionale?....
-Aici am impresia că încercăm să creăm tabu-uri privind expresia de parlament sau guvern. De obicei, am fost prudent şi nu am folosit termenul de parlament local sau guvern local pentru că imediat trezeşte suspiciuni. Dar, ceea ce avem în acest moment... Consiliile Judeţene am putea să le numim Parlamente locale şi-n acest moment. Ele iau decizii, au o putere de reglementare pentru acel teritoriu, au anumite puteri. Pot stabili taxe locale, au atribuţii în legătură cu impozitele locale. Sunt o serie de lucruri care sunt şi în prezent... Consiliile Judeţene funcţionează ca nişte mici parlamente şi primăriile ca mici guverne. Mai ales, de când este ales în mod direct preşedintele de Consiliu Judeţean. Pentru mine, autonomia teritorială nu înseamnă o separare de restul statului. De fapt autonomia ar însemna să nu fi separatist, ci să cauţi soluţii pentru probleme zonale şi regionale păstrând integritatea statului, dar această soluţie în concepţia noastră ar însemna atribuţii speciale pentru administraţiile alese în zona respectivă. În cazul Ţinutului Secuiesc e clar că marea majoritate a populaţiei este de o altă limbă, are o altă identitate naţională şi astfel ar trebui să primească atribuţii speciale în domeniul educaţiei, culturii sau în alte domenii.
-Aţi avut un proiect pe care l-aţi retras din Parlament referitor la o nouă împărţire a României în 16 regiuni...
-Nu l-am retras. Avem la acest moment un proiect în Senat de reorganizare a regiunilor de dezvoltare. Acest proiect a fost depus încă din perioada mandatului anterior. După alegerile parlamentare din toamna anului trecut, conducerea Senatului printr-o măsură de fapt pripită, pentru că aici este discutabil tot procedeul, a clasat toate proiectele care nu ajunseseră la faza dezbaterii până la momentul respectiv şi care au fost depuse în cursul mandatului anterior. N-am avut altă alegere. Am depus din nou proiectul. Acelaşi proiect.
-Sunteţi gând la gând cu preşedintele Băsescu care susţine şi el tema necesităţii unei noi împărţiri administrative a României...
-De fapt şi în ceea ce priveşte descentralizarea sau problema regiunilor administrative...Sunt multe puncte comune din programul nostru cu alte partide politice sau cu viziunea altor politicieni români. Nu cred că direcţiile înspre care vrem să mergem diferă foarte mult...
-Diferă ideea autonomiei....In ochii unor români autonomia pare o intenţie de “rupere” din teritoriului românesc
-Noi spunem că trebuie să mergem mai departe...De altfel, în ochii unor români şi bilingvismul, indicatoarele bilingve, şcolile maghiare separate sau de sine stătătoare aveau acelaşi rol acum 15 ani. Şi, în acest moment ele există şi funcţionează. Mai curând sau mai târziu, o să convingem partenerii români că ceea ce spunem noi nu numai că nu e periculos, dar că este în folosul întregii ţări.
-Nu au avut o contribuţie la crearea acestei impresii şi declaraţiile de multe ori exagerate ale unor lideri maghiari?
-Păi dacă spui numai lucruri care plac, nu vei ajunge nicăieri. Binenţeles că nu trebuie să tai căile dialogului, dar câteodată trebuie să spui şi lucruri care nu sunt pe placul celorlalţi într-un anumit moment.
La nivel naţional,doar limba română trebuie să fie oficială, dar regional, şi limba comunităţii trebuie să primească statut oficial
- Aţi susţinut de mai multe ori necesitatea modificării Constituţiei. Aprecierea dvs vizează şi primul articol - “România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.” ?
- Dacă ne apucăm de modificarea Constituţiei trebuie să regândim întreaga Constituţie. Nu că aceasta ar fi proastă, fiindcă a funcţionat până acum...dar are multe dispoziţii interpretabile. Şi s-a văzut acest lucru. Sunt şi definiţii inacceptabile. Eu, de câte ori sunt întrebat asupra acestui subiect, binenţeles că se aşteaptă acest răspuns...că nu sunt de acord cu definiţia de stat naţional. Dar aici nu trebuie să facem confuzie între stat naţional şi stat unitar. Nu avem nimic cu definiţia de “stat unitar”, avem o problemă cu definţia de “stat naţional”. Definiţia în sine are anumite consecinţe şi anumite conotaţii, dar viziunea de stat naţional ar trebui eliminată. Că avem o singură limbă oficială, ceea ce trebuie să fie adevărat şi-n viitor la nivel naţional...dar la nivel regional, local, trebuie să primească şi alte limbi un anumit statut oficial într-o Europă unde avem peste 20 de limbi oficiale. În România, la nivel naţional, încontinuare trebuie să rămână limba română – limbă oficială, dar în zonele locuite de alte comunităţi, limba lor trebuie să primească un statut oficial. Sunt şi astfel de probleme. Dar eu nu m-am gândit numai la problemele etnice, sau nu m-am gândit în primul rând la ele. M-am gândit la relaţiile dintre puterile statutului, la atribuţiile guvernului, ale parlamentului, ale preşedintelui, probleme în justiţie, funcţionarea administraţiei, împărţirea administraţiei ...Nu cred că în câteva cuvinte putem discute problema Constituţiei. Dacă vrem să modificăm Constituţia trebuie să ne gândim în profunzime şi n-are rost să ne apucăm decât dacă se conturează un cvasi-consens în legătură cu direcţia înspre care trebuie să mergem.
-Proiectul de lege al minorităţilor în ce stadiu se mai află?
-Legea minorităţilor este în Parlament. Unii spun că nu avem nicio şansă, dar eu nu cred acest lucru. Intr-adevăr momentul nu este prielnic, dar la urma urmei nu este vorba despre proiectul UDMR, este un proiect adoptat de Guvernul României la moment dat. Este adevărat că atunci era şi UDMR în Guvern, dar este un proiect adoptat, transmis parlamentului şi care la un moment dat s-a blocat în parlament. Dar faptul că s-a ajuns până aici dovedeşte că poţi ajunge la o înţelegere în legătură cu un astfel de proiect.
-Aveţi în vedere o negociere de genul, votul maghiarilor pentru prezidenţiale contra adoptării legii minorităţilor?
-Nu preconizez negocieri deocamdată. Nici pentru turul l - acolo nici nu se mai pune problema-, nici pentru ll. Nu excludem aşa ceva, dar nu ne pregătim de prezidenţiale cu această intenţie. Vrem o susţinere cât mai masivă din partea maghiarilor şi un mesaj cât mai vizibil.
(interviu realizat de Diana Nedelcu)
de Diana Nedelcu
Reforma clasei politice şi revoluţia bunului simţ au fost cele două fire roşii care au străbătut electrizant campanile prezidenţi...
Am sustinut de mai multe ori ca actuala putere a impus in Romania un teatru al absurdului. Ca dincol ...
London School of Economics e una dintre cele mai prestigioase universități din lume.
În ultimele ...
Ati urmarit stirile? Studentii sunt in strada. Oare protestele lor vor fi puse sub semnul intrebarii ...
Despre „Playboy“, Ponta şi promovarea sexului frumos în PSD
Un pictorial al unei tinere social ...
