
Cu state vechi în Parlamentul European, dar şi recunoscut ca un europarlamentar eficient, capul de listă al social-democraţilor, Adrian Severin susţine în interviul acordat in exclusivitate pentru politico.ro că nu crede în „vocaţii care vizează funcţii” şi nici în topurile cantitative. Europarlamentarul mai vorbeşte despre priorităţile României, dincolo de interesele de partid şi apreciază că alegerea Elenei Băsescu, a lui Vadim şi a lui Becali ar reprezenta trei locuri de eurodeputat pierdute pentru România. Pe preşedintele României îl consideră „incompetent” pentru funcţia pe care o deţine, reproşându-i „gafele” care „ne decredibilizează pe plan extern” şi vede prezidenţialele ca un referendum pentru viitorul european al României. Cât despre şansele lui Geoană de a-l învinge pe actualul preşedintele nu se pronunţă....
Politico:Europarlamentar din vocaţie? În mandatul trecut mai mulţi colegi de-ai dvs (politicieni în general, nu neapărat social-democraţi) au dat bir cu fugiţii pe la consilii judeţene, prin Parlamentul României. Dvs “recidivaţi”, vreţi tot la Bruxelles ...
Adrian Severin: Nu cred că vocaţia vizează o funcţie anume cât mai degrabă domeniul de activitate: afacerile europene şi reprezentarea ţării în plan internaţional. Consider că la Bruxelles pot fi de folos României şi românilor, apărând interesele lor în Parlamentul European.
Periodic, pe parcursul unei vieţi politice, apar momente de răscruce, în care ai de făcut opţiuni strategice; poţi stabili un palier care ţi se potriveşte mai bine sau care te poate face ulterior să progresezi. Cred că mulţi dintre colegii care s-au întors pentru o carieră în politica naţională s-au gândit că, strategic vorbind, e mai înţelept pentru ei acest lucru. Alţii probabil au realizat că nu sunt făcuţi pentru politica europeană.
În ceea ce mă priveşte, optez în continuare pentru Europa ca tărâm de acţiune, pentru creşterea influenţei româneşti la Bruxelles dar şi pentru aducerii Uniunii Europene mai aproape de viaţa cetăţeanului de rând.
-S-au făcut tot felul de topuri legate de activitatea europarlamentarilor români, iar concluziilor acestora nu au tocmai favorabile pentru mulţi deputaţi. Se “chiuleşte” mult la Bruxelles sau se munceşte şi nu prea se vede în ţară, pentru că “nu se dă” la televizor?
Activitatea în Parlamentul European este una solicitantă, unul din motivele de bază fiind caracterul disciplinat al mecanismului de lucru european. Alt motiv este concurenţa europarlamentară, iar la acest capitol intervin şi topurile. Bineînţeles, activitatea variază în funcţie de fiecare eurodeputat în parte; nu toată lumea munceşte la fel de mult şi nici nu obţine aceleaşi rezultate. Însă evaluarea activităţii europarlamentare ar trebuie să fie una calitativă, bazată pe valoarea iniţiativelor, a demersurilor europarlamentare, şi nu una pur cantitativă cum a fost cazul în evaluările de până acum.
Eu nu mă bucur când mă văd în topuri printre cei mai ‘silitori’ la capitolul prezenţe, amendamente, sau rapoarte. Nu numărul acestor instrumente contează, ci calitatea lor. Dacă nu evaluăm europarlamentarii din această perspectivă, putem ajunge la anomalii de genul: cineva care e mereu prezent dar slab profesional să pară un eurodeputat mai activ ca cel care are ‘doar’ 80-90% prezenţe, dar are o activitate excelentă. De asemenea, cred că este important să fie luată în considerare şi munca de ansamblu a echipei europarlamentare; secretul unui bun eurodeputat stă şi în felul în care ştie să facă echipă cu cei din Delegaţia sa, respectiv cu ai săi colegi de grup politic.
În ceea ce priveşte mediatizarea, suntem conştienţi că nu tot ce face Parlamentul European este atrăgător din punct de vedere mediatic. Însă, cred că media din ţările UE ar trebui să privească prezentarea chestiunilor europene de interes ca o investiţie în educarea publicului.
„O echipă de campanie e ca ceata lui Harap-Alb”
-“Alege bine”? Analiştii cârcotaşi au comentat că seamănă mai degrabă cu o reclamă la săpun şi că este un slogan marcat de “obsesia Băsescu”...
E un îndemn făcut cu bună-credinţă, nu un slogan marcat de obsesia Băsescu. Totuşi, cred că putem face un raţionament util: acum 5 ani românii au crezut că vor trăi bine şi au votat cu domnul Băsescu; dumnealui le-a înşelat aşteptările iar acum a sosit momentul ca ei să aleagă cu adevărat bine.
-Mai am o nelămurire legată de un slogan, care, pe mine personal m-a frapat şi al cărui mesaj este “Piedone îl recomandă pe Adrian Severin”. Şi după câte am înţeles există şi o variantă cu Vanghelie. Peste contextul, să-i zicem comic, a mai venit şi scandalul cu permisele...
Am fost întrebat de mai multe ori dacă nu mă simt ofuscat de asemenea recomandări. În primul rând, fiecare poate spune ce vrea, iar faptul că domnii Piedone sau Vanghelie au pus afişe electorale cu ei afirmând că ‚Avem nevoie de oameni ca Severin’ nu mi se pare un sacrilegiu. Faptul că cineva consideră că eşti un posibil model nu e o ofensă. În al doilea rând, nu trebuie să fim aroganţi şi nu trebuie să uităm că o echipă de campanie e ca ceata lui Harap-Alb, fiecare are rolul şi calităţile sale, unul este foarte bun orator, altul un bun organizator etc.
-Sunteţi mulţumit de modul în care decurge această campanie, inclusiv cea a social-democraţilor? Cu ce rămâne cetăţeanul după ce “consumă” pomenile şi promisiunile care nu au nicio legătură cu temele europene?
Cred că era foarte util dacă gradul de organizare ar fi fost mai ridicat; alegerile europene au o miză mare atât în ceea ce priveşte viitorul României în UE cât şi ca semnal pentru alegerile prezidenţiale din toamnă. Să nu uităm că o campanie electorală presupune, în fond, ca şi reţetă de succes, cel puţin două ingrediente, strategia şi disciplina.
Ce rămâne dincolo de promisiuni? Profesionalismul celor aleşi, care se manifestă prin contribuţia lor la crearea politicilor europene. Alegătorii pot urmări activitatea aleşilor şi, pe baza rezultatelor obţinute, să le reînnoiască sau nu mandatul.
Cu eurodeputaţi ca Elena Băsescu, Vadim şi Becali – Europa va râde de noi
- Care ar fi acele “interese strategice” pe care eurodeputaţii români, indiferent de culoarea lor, ar trebui să le promoveze în PE?
În primul rând, obţinerea un statut de membru cu drepturi depline pentru România în cadrul Uniunii Europene; un pas important în acest sens este ridicarea monitorizării în materie de justiţie. În al doilea rând, protejarea românilor şi a imaginii lor în statele membre ale Uniunii, cum a fost cazul românilor din Italia, unde europarlamentarii PSD au fost în prim planul acţiunii Parlamentului European. În al treilea rând, creşterea influenţei româneşti în cadrul instituţiilor europene, care să ducă la un statut de participant activ al României la procesul decizional european.
-Dvs ce proiecte aveţi pentru următorul mandat la PE?
Prioritatea mea de bază rămâne o Românie puternică într-o Uniune Europeană eficientă şi apropiată de cetăţean. În acest sens, voi continua să lucrez pentru: îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional european; susţinerea eforturilor privind reforma în justiţie şi scoaterea României de sub incidenţa mecanismului de cooperare şi verificare în materie de justiţie; asigurarea unui tratament egal pentru România comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii; şi, bineînţeles, implicarea activă a cetăţenilor români în cadrul Uniunii Europene şi sporirea influenţei româneşti în UE.
-Pe lângă activitatea pe care o desfăşuraţi la Bruxelles şi în alte organisme internaţionale sunteţi foarte activ şi pe scena internă, fiind recunoscut ca un critic virulent al preşedintelui Băsescu. La un moment dat însă, aţi fost de aceeaşi parte a baricadei, colegi în acelaşi partid. Cum era Traian Băsescu ca (şi) coleg?
Am fost colegi de partid, dar nu ne leagă o vie prietenie, aşa că mă voi abţine de la comentarii legate de trecut. Criticile mele la adresa domnului Băsescu au fost mereu argumentate şi s-au referit la incompetenţa sa ca preşedinte, la faptul că face gafă după gafă în plan extern, izolându-ne în regiune şi decredibilizându-ne ca partener în Uniunea Europeană.
-După toate probabilităţile acum veţi fi coleg cu fiica preşedintelui la PE...Poate şi cu Vadim şi Becali....Va râde Europa de noi?
Da, Europa categoric va râde, deşi are teribilii ei. Cert este că noi, românii, nu ne vom distra, pentru că cea care are de suferit într-un final este imaginea României, care va pierde, în fapt, trei locuri de eurodeputat, dacă toţi cei enumeraţi ajung în Parlamentul European. Dacă promovăm oameni fără o viziune europeană şi fără o competenţă dovedită în domeniul afacerilor europene, ne micşorăm singuri influenţa la Bruxelles.
Pierde Băsescu – PDL se va dezumfla
-Într-un raport al Institutului Sincai aţi previzionat sfârşitul coaliţiei PDL- PSD undeva prin primăvara lui 2010. Vă menţineţi părerea sau ‘mămăliga” va exploda mai devreme, înainte de alegerile prezidenţiale?
Cred că alegerile prezidenţiale din noiembrie pot fi privite şi ca un referendum asupra viitorului european al României. Românii trebuie să se decidă dacă vor să fie conduşi în continuare de un om conflictual care ignoră dialogul –un element de bază al democraţiei- şi care ne decredibilizează în exterior, slăbindu-ne în paralel în plan intern.
Dacă Băsescu va câştiga alegerile prezidenţiale, va fi tentat să provoace alegeri anticipate cât mai curând, pentru a-şi consolida puterea. Dacă nu va câştiga, PDL se va desumfla, ca şi partid articificial creat pentru a sluji unui singur om.
-Care credeţi că va fi strategia preşedintelui Băsescu pentru alegerile din noiembrie? Ce-ar trebui să facă Mircea Geoană pentru a avea şanse reale în faţa actualului preşedinte?
Nu aş vrea să speculez asupra strategiilor electorale ale celor doi candidaţi, şi nici asupra şanselor lor de câştig. Cert este că România are nevoie de schimbare, nu de încă cinci ani pierduţi în conflicte.
-Au trecut cei 20 de ani din profeţia lui Brucan. Unde este Romania acum situată pe “axa Porţile Orientului – Europa” în ceea ce priveşte însuşirea lecţiei democratice?
Cred că ne-am consolidat de-a lungul anilor democraţia, însuşindu-ne lecţiile în acest sens. Vedem însă, de cinci ani, derapaje de la procesul democratic, fiind periodic martorii încercării prezidenţiale de decredibilizare a Parlamentului, instituţia de bază a democraţiei.
de Diana Nedelcu
Reforma clasei politice şi revoluţia bunului simţ au fost cele două fire roşii care au străbătut electrizant campanile prezidenţi...