Juristă de profesie, Renate Weber a militat pentru apărarea drepturile omului din rândurile societăţii civile, de unde e a plecat la Cotroceni pentru a-l consilia pe preşedintele Băsescu. După numai un an a pus punct colaborării cu acesta şi a deschis lista liberalilor pentru europarlamentarele din 2007. Aflată acum în faţa unui nou mandat la Parlamentul European, Renate Weber vorbeşte într-un interviu acordat politico.ro despre arta negocierii la PE şi despre căile prin care banii pot ajunge în ţară, acolo unde trebuie şi nu în alte părţi. În ceea ce priveşte Raportul pe Justiţie pentru România şi consecinţele posibile ale acestuia, europarlamentarul susţine că “se spun multe, care nu au nicio legătură cu realitatea” şi se declară “furioasă” pentru “alăturarea” în aceeaşi propoziţie a împrumutului promis de CE cu “vaga” expresie “progres în combaterea corupţiei”. În viziunea lui Renate Weber, Adrian Severin s-a hazardat atunci când l-a acuzat de corupţie pe Barrot, adoptarea codurilor în regim de urgenţă este doar “un moft” al preşedintelui Băsescu, iar Dacian Cioloş ar fi cel mai potrivit comisar pe Agricultură din partea României...
-Votul românilor din 7 iunie, dincolo de alte interpretări “interne” ale partidelor, va fi direcţionat de fapt înspre marile familii europene: populari, ALDE, socialişti...În ceea ce priveşte ALDE, acest grup se situează în Europa pe partea Stângă a eşicherului, în timp ce, în ţară, liberalii s-au aşezat pe Dreapta. Nu este o contradicţie de viziune? Un eurodeputat liberal român unde se situează pe eşicher?
-În România liberalii sunt de centru-dreapta, dar nu suntem singurii în această situaţie, mai sunt şi alte partide liberale de dreapta în ALDE... Pe de altă parte, aşa este. Am constat şi eu că liberalii din grupul ALDE sunt destul de apropiaţi de Stânga. E cazul celor din Franţa de exemplu, şi am simţit-o în multe din luările lor de poziţie din acest mandat. Dar există şi liberali conservatori, astfel încât, pentru noi cei din România nu a fost o problemă. De fapt, pentru noi trei lucruri au fost esenţiale. Prima ar fi legată de chestiunile economice, cele care ţin de economia de piaţă, de neintervenţionism. Acestea sunt măsuri pe care noi le vedem categoric prin prisma Dreptei şi viziunea aceasta, chiar la nivelul întregului grup, s-a văzut în momentele importante, atunci când am votat alături de populari. În acelaşi timp, când vine vorba de drepturile şi libertăţile fundamentale trebuie să recunosc că popularii se îndepărtează tot mai mult de ideea protejării acestor drepturi, ba chiar ar dori o restrângere a lor până la anihilare. La drepturi şi libertăţi, liberalii au fost întotdeauna campioni şi voturile nostre s-au dus alături de verzi şi socialişti. Şi a treia chestiune foarte importantă în ceea ce ne priveşte pe noi ca delegaţie din România a fost că, ori de câte ori există un interes special al cetăţenilor români, al României în ansamblul ei, voturile nostre să meargă în această direcţie
-Şi dacă alţi liberali din alte ţări aveau opinii diferite?
-Au fost şi sunt destul de multe situaţii în care interesele cetăţenilor din România
au intrat în conflict cu cele din Marea Britanie sau cu cele din Olanda ori Germania....În situaţiile acestea am urmărit protejarea propriilor cetăţeni şi am făcut-o prin negociere. Înveţi repede - eu am făcut-o destul de repede – cum să negociezi, cum să-ţi faci alianţele, cum să susţii mai întâi în propriul tău grup... Numai un vot sau şase voturi nu ajung, aşa că trebuie să-i convingi şi pe ei să-şi susţină interesul tău şi după aceea să faci alianţe în celelalte grupuri. Eu am început prin a face tipul acesta de negociere de alianţe cu cei din Europa Centrală şi de Est şi după aceea, după ce mi-am făcut mulţi alţi prieteni şi multe cunoştiinţe ...m-am extins repede şi către nemţi şi către spanioli. Deci se poate...
Presa nu şi-a făcut temele
-Din campania aceasta nu s-a înţeles mare lucru, nici măcar aspectul acesta de care aminteaţi.. adică necesitatea unor abilităţi de bun negociator.
-Depinde la ce fel de campanie ne referim. Dacă vorbim de cea transmisă de media centrală, cred că mai degrabă a confuzionat.
-Prezidenţialele au fost în prim plan..
-În general media nu şi-a făcut temele, în sensul că nu a studiat nişte subiecte europene şi să ne provoace la astfel de dezbateri. Au fost câteva, dar prea puţine. Pentru cine a făcut campanie în ţară lucurile au stat altfel. Revin la exemplul meu... acum este prima dată când fac o acţiune în parc (n.r. – interviul a avut loc într-un părculeţ), unde desigur stai de vorbă cu oamenii şi îţi vorbesc fie de interesul lor imediat din zona în care locuiesc, fie despre chestiuni extrem de generale la nivel de – Să ne reprezentaţi cu cinste-, dar unde am fost în celelalte locuri în ţară am avut întâlniri în săli cu 100-200 de persoane. Şi de fiecare dată am stat în jur de două ore. Ei bine, în intervalul acelea de timp poţi să le explici oamenilor. Şi poţi să găseşti subiecte care să-i intereseze.
-Este şi asta o problemă... temele europene, cel puţin aşa cum sunt au fost ele prezentate, par abstracte omului de rând...
-Uniunea acoperă o mare diversitate de teme, astfel încât poţi să găseşti subiecte pentru diverse categorii de vârstă sau profesionale. Cu tinerii am preferat să vorbesc mai degrabă despre ce înseamnă internetul şi accesul la internet sau despre pirateria pe internet şi tăierea accesului la internet... lucruri care au fost extrem de sensibile în acest mandat. Am preferat să vorbesc mai degrabă despre ce se cheamă scanarea corporală sau protecţia datelor sau despre legea Big-brother şi directiva europeană. Deci, lucruri la care erau foarte sensibili pentru că ştiau deja dezbaterile. Cu oamenii care erau dintr-o anumită categorie profesională puteam discuta despre alte chestiunile, de pildă aspecte care ţin de timpul de lucru şi filosofiile care sunt acum în UE cu privire la această temă. Sau ce înseamnă serviciul de gardă al medicilor... Sunt lucruri pe care le înţelegem mai uşor. În zona rurală unde am fost de multe ori am discutat chestiuni care ţin de agricultură şi dezvoltare rurală, căci este acolo un corp de legi teribil şi pentru mine cel puţin, domeniul este de maximă importanţă, pentru că fără dezvoltare rurală serioasă imi este foarte greu să văd România modernizându-se.
-Modernizare fără bani nu se poate...şi am ajuns şi la sloganul liberalilor – Bani pentru români. Bani europeni-. Cum poate, concret, un eurodeputat fie el socialist, liberal sau popular să aducă bani în ţară? Cheia accesării fondurilor Uniunii este la Guvern...
-În primul rând, sloganul nostru se referă la “bani pentru români”, care pot veni chiar şi din România, dar care ar trebui să fie foarte bine chibzuiţi şi împărţiţi. Ar trebui să ne stabilim priorităţile de dezvoltare, nu neapărat pentru totdeauna, dar măcar pentru următorii 10-15 ani şi să ne ţinem de ele. Că aşa nu ajungem nicăieri... dăm la învăţământ, luăm de la învăţământ...dăm la apărare, luăm de la apărare... Pe de altă parte, un deputat poate aduce fonduri pentru ţară. Este foarte important să fii acolo unde se decide bugetul. Şi am experienţa acestui mandat. Vorbesc doar de bugetul pe anul 2009, nu mai spun de ce o să însemne bugetul pentru perioada următoare de 5 ani.
Au fost nişte negocieri pe viaţă şi pe moarte. Când este vorba de Buget, peste tot este la fel! Şi este vorba de bugetul pe care îl puteai folosi tu în PE, dar şi de bugetul pe care Uniunea îl putea angaja. Urmează o perioadă extrem de importantă care se referă şi la viziunea asupra dezvoltării regionale a capitolului de politici comune agricole şi dezvoltare rurală şi cu fondurile aferente. Deci, trebuie să ştii ce să spui, cum să-ţi faci aliaţi... De data aceasta cred că o să fie nişte confruntări foarte puternice.
-Deci tot de abilităţile de negociator e vorba...
-Şi nu numai. Dincolo de asta – ceea ce am promis eu, dar nu doar în sensul de intenţie, la mine în Cabinet se lucrează pe aşa ceva – există în afară de fondurile pe care ştim că le-a alocat Uniunea pentru România şi alte programe manageriate direct de Comisia Europeană. Programe care permit să te duci cu diferite proiecte şi să accesezi fonduri. Binenţeles că cei de acasă, din administraţia locală, nu au de unde să le ştie. Cine stă să butoneze internetul toată ziua, mai ales că sunt unele zone unde nici nu e acces. Şi m-am gândit la două lucruri – O dată, am în biroul de la Bruxelles pe cineva care va ţine legătura cu primarii noştri, mai ales cu cei din zonele rurale şi cea a oraşelor mici, dar şi din zona urbană mai dezvoltată în legătură cu programele acestea, cu tipurile de proiecte, criteriile... N-o să le fac eu proiectele, dar este important ca ei să ştie! Pe de altă parte, o să am începând cu anul acesta mai multe vizite ale primarilor noştri la Bruxelles şi întâlniri cu cei de la CE . In felul acesta, ei vor putea să pună întrebările în mod direct şi să vadă, să înţeleagă despre ce este vorba. Poate că n-o să fie vorba de sume spectaculoase însă eu am văzut în zone rurale şi–n orăşele mici lucruri care par un adevărat miracol, făcute cu bani puţini, dar foarte bine gândiţi. Şi atunci dacă se poate, mi se pare firesc să accesăm aceste fonduri. Probabil că, mai puţin o să pot face lucru acesta pentru oamenii de afaceri, chiar dacă ar fi vorba de simpatizanţii noştri, dar măcar să reuşesc pentru administraţiile locale, unde avem primari.
Declaraţia lui Severin a fost hazardată
- Nu am avut dezbateri pe teme europene dar am avut acuze extinse în afara ţării. Cum comentaţi aprecierile deloc favorabile ale social-democratului Adrian Severin la adresa comisarului Barrot, pe care l-a acuzat de corupţie.
-Severin nu a vorbit de corupţie în ceea ce-l priveşte pe Barrot ci a spus că este o chestiune care îi stârneşte suspiciuni...
-Termenul folosit a fost cel de “corupţie morală”...
-Cred că a fost un pic hazardată declaraţia lui Severin pentru că viza funcţionarea în cadrul Comisiei – Cine pregăteşte ceva anume! ca să spun aşa - şi s-a dovedit că procedurile erau respectate. În ceea ce-l priveşte pe Barrot pe care îl şi cunosc, am stat ore întregi de vorbă cu el...Trebuie să înţelegem că şi Comisia europeană este în campanie electorală. Şi comisarii doresc să fie retrimişi acolo. Barrot vine din Franţa este un om care a avut susţinerea lui Chirac, dar nu ştiu câtă susţinere mai are de la Sarkozy..
-Atacul a venit de la Severin, nu de la Barrot...
-Vroiam să explic în general atitudinea lui Barrot....Cred că şi Barrot uneori este poate mai reticient, mai precaut, pentru că îşi caută o susţinere şi din partea altor populari decât cei din Franţa. Dar, ori de câte ori am discutat, mie mi s-a părut un tip de bună credinţă, poate marcat şi de această presiune pe care uneori o simţeam şi eu. Mă uit la întrebările pe care eu le-am adresat în mod oficial, scrisorile pe care le-am adresat... Întotdeauna mi-a răspuns...Sigur, pot să citesc şi printre rânduri.... Cam acesta ar fi comentariul meu.
Singura consecinţa a unui Raport critic pe Justiţie este faptul că hotărârile judecătoreşti nu vor fi recunoscute în Uniune
-Referitor la Raportul pe Justiţie. Există zvonul că va fi amânat.... Este vorba de vreun motiv anume? ...
-Aşa e. Se pare că va fi amânat pentru septembrie. Motivul este că sunt alegeri peste tot în Europa. Este o stare de tensiune peste tot.
-Puteţi da un “pronostic”? Va fi nefavorabil României?
-Nu ştiu exact ce înseamnă această sintagmă vehiculată...“va fi nefavorabil”
-În sensul consecinţelor negative....
-Consecinţele sunt mult diferite faţă de ce s-a tot spus. În primul rând, noi nu mai suntem într-un mecanism de monitorizare pentru că, din momentul din care suntem stat membru cu drepturi egale nu mai putem fi monitorizaţi. Acum suntem într-un mecanism care se cheamă “de cooperare şi verificare”. Dacă Raportul acesta o să fie foarte critic cu privire la unele aspecte care ţin de reforma în Justiţie sau pe combaterea corpuţiei singura consecinţă despre care am putea vorbi, şi care în sine este foarte importantă, dar este singura!, este aceea ca hotărârile judecătoreşti din România să nu fie recunoscute în alte ţări. Dar, atenţie, nici aceasta nu este chiar aşa de simplu de înfăptuit. Pentru că, mai întâi trebuie să existe o propunere a Comisiei şi asta nu se poate face automat. În plus, chestiunea aceasta cred că ar da peste cap foarte multe din ceea ce există la acest moment în ceea ce înseamnă punerea lor în executare, recunoaşterea lor. Pe de altă parte, sigur, în sine dacă ai un raport critic nu este un lucru plăcut. Ţine de onoarea unei ţări până la urmă...
-Există însă voci europene care susţin suspendarea fondurilor pentru România din cauza corupţiei...
-Eu nu ştiu cine a lansat sintagma asta, dar nu este deloc aşa.... A fost o propunere a Bundestagului, dar nu a fost formulată în termenii aceştia –strict legat de Raport. Ei s-au referit în general, la fondurile care vor fi alocate României...Dar, pe de altă parte, nu poţi, aşa pur şi simplu, să le tai acum. Câtă vreme nu ai făcut nimic rău în administrarea lor, nu există niciun motiv să le tai. Bundestagul a arătat că pune şi el presiune pe Comisia Europeană, adică Comisia să vină cu un raport care să facă o evaluare serioasă. Mai trebuie să ţinem cont şi de faptul că şi cei din Germania sunt în campanie electorală şi au dorit să transmită electoratului lor un semnal că Germania nu este doar cel mai mare contributor la bugetul Uniunii dar este şi o ţară pe care o interesează cum sunt cheltuiţi banii, banii contribuabililor nemţi. Pe bună dreptate...Dar, de aici la a tăia fondurile... Aceea este o rezoluţie care nu are cum să aibă vreo consecinţă juridică şi nici măcar politică imediată, decât această presiune.
-Vecinii noştri bulgari au păţit-o...
Da, la un moment dat, cineva a invocat cazul Bulgariei. Numai că în Bulgaria lucrurile au stat diferit. În Bulgaria a fost un vorba de un raport al Oficiului de Luptă Antifraudă care a constatat că este o administrare necorespunzătoare în Bulgaria. Şi aşa s-a ajuns la tăierea fondurilor. Dar cu raportul pe Justiţie nu se poate...
-Ineficienţa în combaterea corupţiei ar putea să afecteze şi împrumutul pe care Comisia Europeană ni l-a promis....
-Nu are cum şi nici nu se poate să afecteze împrumutul de 5 miliarde euro pe care România îl ia de la Comisia Europeană. Eu sunt chiar şi revoltată că cineva le pune împreună şi nu-mi place deloc că în preambulul dintre noi şi Comisie a rămas o referire cu privire la progresele în combaterea corupţiei! Pentru că, de data aceasta, nu mai vorbim de fonduri nerambursabile. Vorbim de un împrumut. Împrumutul mi-l dai, ţi-l dau înapoi şi cu dobândă. Şi atunci, cum poţi condiţiona un împrumut de ceva atât de vag cum este progresul în combaterea corupţiei? Ce să înţeleg? Câte hotărâri judecătoreşti de condamnare vrei?... Chiar sunt furioasă pentru că cele două lucruri nu ar trebui să fie legate. Sigur vreau ca la acel împrumut să am transparenţă totală, să ştiu spre ce anume trebuie direcţionate fondurile, pentru că am dreptul ca şi cetăţean al acestei ţări, să văd dacă banii se duc unde am convenit şi să văd şi eficienţa folosirii lor.
-Dar adoptarea până la un anumit termen al Codurilor are legătură cu Raportul pe Justiţie?
-Categoric nu. Uitaţi-vă şi în Raportul anterior. Acolo se spune – Codurile să fie amplu dezbătute în societate, să existe un studiu de impact cu privire la efectele pe care le-ar produce intrarea lor în vigoare. Eu, personal, am adresat întrebări Comisiei Europene în legătură cu o eventuală presiune pentru adoptarea codurilor... Răspunsul a fost categoric nu. Adoptarea lor rapidă, în această procedură de angajare a răspunderii sunt un moft al preşedintelui, nimic altceva. Care vrea să bifeze o căsuţă în dreptul numelui său. Nu-i mai pasă că s-ar putea să avem nişte consecinţe oribile. Constituţional vorbind, la acest moment, Guvernul nu mai poate să-şi asume răspunderea pe nişte Coduri care nu mai sunt ale lui. Guvernul şi-a retras proiectele sale şi acum avem de fapt o iniţiativă legislativă a Parlamentului, prin cele două comisii. Guvernul, constituţional nu poate să-şi angajeze răspunderea şi mă tem că s-ar putea la un moment dat, peste un an doi, cinci, Curtea Constituţională să se trezească că spune că, de fapt, felul în care au fost ele adoptate nu a fost constituţional. Ce catastrofă va fi atunci, dacă ele vor fi aplicate în România o perioadă de timp, produc efecte şi după aceea cineva le spune că sunt neconstituţionale? Eu nu m-aş juca. Acestea sunt lucruri foarte serioase care trebuie făcute cu maximă de responsabilitate
Dacă vorbim de portofoliul agriculturii..Dacian Cioloş e cel mai potrivit comisar
-După alegerile pentru PE vor urma cele pentru Comisia Europeană. Avem şanse pentru portofoliul agriculturii?
-Probabil că şanse ar fi...Sigur că, un comisar european nu mai reprezintă ţara din care provine, lucru valabil pentru toată lumea. Dar este interesant să ai acolo un om care se pricepe şi ştie ce este bine pentru România, ştie care mai sunt situaţiile cât de cât asemănătoare cu celelalte state. Ar fi de maximă vizibilitate pentru România, pentru că, chiar dacă nu mai reprezintă România, prin performanţa sa transferă din bunele aprecieri la adresa sa şi către ţara de unde provine.
-Şi pe cine aţi vedea cel mai potrivit în această postură?
-Dacă e vorba de agricultură...În afară de Dacian Cioloş nu văd pe altcineva....
Diana Nedelcu
de Diana Nedelcu
Reforma clasei politice şi revoluţia bunului simţ au fost cele două fire roşii care au străbătut electrizant campanile prezidenţi...
Am sustinut de mai multe ori ca actuala putere a impus in Romania un teatru al absurdului. Ca dincol ...
London School of Economics e una dintre cele mai prestigioase universități din lume.
În ultimele ...
Ati urmarit stirile? Studentii sunt in strada. Oare protestele lor vor fi puse sub semnul intrebarii ...
Despre „Playboy“, Ponta şi promovarea sexului frumos în PSD
Un pictorial al unei tinere social ...
