SISTEMUL POLITIC DIN ROMANIA » Sistemul politic din UE

Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor

 
După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia.

Preşedintele Camerei Deputaţilor este şi preşedintele Biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.

Biroul permanent se alcătuieşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei Deputaţilor, prin vot secret, cu buletine de vot, pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor.

Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului de şedinţă.

Odată cu alegerea preşedintelui Camerei, activitatea preşedintelui de vârstă încetează.

 

Atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor

    1. convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament;
   2. conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament;
   3. acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia;
   4. conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent;
   5. sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constituţia României, republicată;
   6. asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale;
   7. reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile interne şi externe;
   8. prezintă rapoarte justificative, anual, în faţa plenului asupra utilizării fondului preşedintelui;
   9. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările date de plenul Camerei Deputaţilor.

 
Atribuţiile Biroului permanent al Camerei Deputaţilor

 a.      propune Camerei data începerii şi data încheierii sesiunilor parlamentare;

b.     solicită preşedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;

c.      supune aprobării Camerei Deputaţilor regulamentul acesteia, precum şi propunerile de modificare;

d.     prezintă Camerei Deputaţilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie către deputaţi împreună cu nota de fundamentare şi anexele acestuia, cu cel puţin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei;

e.      pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Camerei Deputaţilor;

f.      primeşte sub formă electronică şi asigură difuzarea pe site-ul Camerei Deputaţilor a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, amendamentelor primite de la Guvern şi rapoartelor comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor. Documentele menţionate pot fi transmise şi pe suport hârtie, la solicitarea scrisă a deputaţilor, formulată la începutul fiecărei sesiuni;

g.     hotărăşte, în cazul iniţiativelor legislative, reţinerea lor spre dezbatere şi adoptare ca primă Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională;

h.     difuzează la casetele deputaţilor programul de lucru, ordinea de zi, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, legile adoptate cu privire la care deputaţii pot sesiza Curtea Constituţională, precum şi alte documente care nu sunt menţionate la lit. f);

i.       întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere şi aprobare;

j.       rezolvă orice sesizare privind situaţia de incompatibilitate, vacantare, blocaj, obstrucţionare sau comportament abuziv din partea biroului comisiei sau a unui grup de deputaţi al unei comisii permanente, nerezolvată de comisia respectivă;

k.     organizează relaţiile Camerei cu parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare pe baza consultării, în funcţie de natura acţiunilor avute în vedere, a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politică externă şi a altor comisii permanente, informând Camera Deputaţilor asupra măsurilor stabilite, inclusiv cu privire la componenţa nominală a delegaţiilor;

l.       supune spre aprobare Camerei Deputaţilor componenţa delegaţiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare şi cu respectarea configuraţiei politice iniţiale a Camerei;

m.   avizează şi supune aprobării plenului Camerei structura organizatorică, statul de funcţii şi regulamentul serviciilor Camerei Deputaţilor;

n.     conduce şi controlează serviciile Camerei Deputaţilor;

o.     aprobă regulamentul privind paza şi accesul persoanelor în sediul Camerei Deputaţilor;

p.     propune Camerei Deputaţilor numirea secretarului general şi a secretarului general adjunct;

r.      îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, alte dispoziţii legale sau însărcinări date de Camera Deputaţilor.

 
Statutul deputaţilor

 

Statutul deputaţilor este prevăzut în Constituţie, şi în Regulamentul Camerei Deputaţilor şi în Legea nr. 96/2006. Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului. Deputaţii de bucură de imunitate şi de garantarea libertaţii de exprimare a opiniilor publice şi votului. Imunitatea parlamentară poate fi ridicată la cererea ministrului justiţiei, cu încuviinţarea Camerei, după ascultarea deputatului în cauză.

INCOMPATIBILITĂŢI

Potrivit articolului 71 din Constituţie, nimeni nu poate fi în acelaşi timp deputat şi senator, iar calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricarei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului. Constituţia prevede, totodată, că alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică. Deputatul care se afla într-unul din cazurile de incompatibilitate va trebui să demisioneze din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat, în termen de zece zile. Termenul de zece zile curge de la data apariţiei cazului de incompatibilitate. Dupa expirarea acestui termen, deputatul care continuă să se afle într-unul din cazurile de incompatibilitate este considerat demisionat din funcţia de deputat.

Locul vacant va fi ocupat de supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale, dacă până la validarea mandatului supleantului, partidul pentru care a candidat confirmă în scris că aparţine acesteia.

Schimbările intervenite în activitatea deputatului, în timpul exercitării mandatului său, se aduc la cunostinţa Biroului permanent al Camerei în scris în termen de maximum 30 de zile de la data apariţiei acestora.