Suntem în pragul liniei finish şi cu acest scrutin, al şaselea din ultimii doi ani dacă punem la socoteală şi cele două referendumuri. Iar pentru acest al şaselea moment electoral se prefigurează „un dezastru” de participare. O fi fost prea mult pentru o perioadă aşa de scurtă? Unii ar spune că da, că lumea s-a cam săturat de atâtea promisiuni deşarte. Campaniile deranjează de fapt şi nu momentul votului în sine! Alţii dau vina pe politicieni pentru că nu sunt în stare să înjghebe un program propriu european şi vin cu scuza rating-ului (populaţia nu înţelege/doreşte şi altceva decât injurii spectaculoase). Câţiva acuză media pentru eşecul de informare şi mulţi susţin că absenteismul este mai puţin dezinteres şi mai mult vot de blam la adresa corupţiei generalizate. Fără să atenţioneze însă că de acest absenteism-protest unii politicieni/partide vor profita din plin.
Pentru UDMR, de pildă, este esenţial ca electorii români să ocolească secţiile de votare. Cu cât mai puţini alegători, cu atât mai mare va fi numărul de mandate la PE al UDMR (se mizează pe cel puţin 3 mandate!). Căci, spre deosebire de partidele româneşti, Uniunea are un proiect – şi anume Autonomia- care mobilizează electoratul propriu.
La fel şi pentru EBA, care chiar şi cu 10 voturi per secţie, în cazul unei participări la vot peste aşteptări, foarte posibil să nu treacă pragul. În aceeaşi situaţie electorală sunt şi cei doi „creştini şi patrioţi”, care dacă reuşesc o mobilizare exemplară a ceea ce a mai rămas din activele partidelor lor, s-ar putea să aibă norocul unui job la Bruxelles. Vadim oricum, are o primă şansă, chiar dacă mitică...
Lucrurile se mai nuanţează in cazul partidelor mari, în socotelile lor fiind vital nu numai cât, ci mai ales, unde anume se manifestă absenteismul. Se ştie deja că, în general, pedeliştii şi liberalii îşi au fieful la oraş, în timp ce ruralul este mai „aplecat” înspre social-democraţie. Problema ar fi că la sat mobilizarea electorilor e mai eficientă, pe când la oraş, votantul este mult mai greu de convins. În avantaj, pentru absenteism masiv urban, ar fi evident PSD şi nu este deloc improbabil să şi câştige aceste alegeri, cu un avans de un mandat- chiar două (dacă la oraş cota este foarte mică).
Pe de altă parte, pentru pedelişti, plimbările lui Băsescu pe la tot feluri de festivaluri rurale s-ar putea să dea şi roade, şi-n consecinţă să iasă umăr la umăr cu pesediştii din alegeri. În acest ultim caz, cu o EBA cu mandat revenită în sânul partidului, dar şi cu-n minus de un mandat calculat la pesedişti (care revine de fapt conservatorilor lui Voiculescu), PDL probabil că se va declara câştigător „de facto” al scrutinului.
Pentru PNL procentul dat de ultimul sondaj INSOMAR – 20% este destul de improbabil, dat fiind faptul că o dată cu plecarea de la guvernare liberalii şi-au pierdut şi influenţa în rural. Deci, greu de crezut că liberalii vor egala performanţa de la parlamentare, adică de pe vremea când Tăriceanu era şef în Victoriei şi a cam „devalizat” bugetul în scopuri electorale. Nu trebuie neglijat nici aspectul ”redistribuirii” simpatiilor, căci dacă într-adevăr EBA are şi alţi simpatizanţi decât cei pedelişti – aşa cum au specificat sondajele- aceştia, cel mai probabil, vin din rândul potenţialilor liberali non-conformişti şi a nu a social-democraţilor dezamăgiţi... care vor ocoli cu multă grijă urnele.
Analiza f. clara a situatiei noastre politice , in acest moment . Din pacate situatia in geveral este f. neclara , nesigura , viitorul nostru esre in ceata deasa, Haos, minciuna , circ. In rest , nicio sperenta de bine. Articolul arata talent .Bravo, asa mai departe!
putem analiza viata noastra politica zi si noapte., ajungem la singura concluzie - totul este minciuna, circ si bataie de joc.
Din pacate , "sa traiti bine " s-a referit doar la familia , rude si cei apropiati, cu interese comune . Si ne mai miram ca oamenii nu vor sa mearga la vot , ca niste figuranti
de Diana Nedelcu
Reforma clasei politice şi revoluţia bunului simţ au fost cele două fire roşii care au străbătut electrizant campanile prezidenţi...