Va fi asumarea răspunderii sau nu va fi pậnă la urmă? Şi dacă da, pe care proiect de lege al educaţiei? Va fi pachetul Andronescu sau Miclea? Se va sparge sau nu Coaliţia? Ỉntrebarea de dincolo de toate aceste ỉntrebări este ỉnsă cum au de gậnd să abordeze principalele două partide perioada imediat următoare, considerată crucială ỉn lupta pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Totuşi, deşi unele voci exacerbează, nici PSD, nici PDL nu pare dispus, cu atật mai puţin pregătit, să rupă căruţa…Logica intereselor de partid ar dicta pentru menţinerii alianţei, ỉn timp ce perspectiva electorală ar impune ruperea acesteia. Sau, cel puţin, aşa pare la o primă vedere. Căci, la o analiză mai atentă, pentru principalii contracandidaţi la preşedinţie ruperea alianţei nu ar fi totuşi chiar atật de aducătoare de procente.
Mai multe voci… de bloggeri, de analişti mediatici… susţin că Băsescu s-a decis pentru ruperea Coaliţiei la ỉnceput de septembrie. Unii susţin chiar că ar prima interesele materiale, celor electorale. De exemplu, nişte licitaţii guvernamentale şi nişte comisioane cu multe zerouri…. după cum spune fostul consilier al lui Tăriceanu, Dan Andronic. Posibil, dar destul de greu de crezut că un om politic de anvergura lui Băsescu se axează pe “tunuri” de moment, cậnd are ỉn faţă perspectiva (reală – spun toate sondajele) a ỉncă 5 ani de mandat. Logica ar sta drept, doar ỉn varianta ỉn care Băsescu nu ar mai candida, dar semnalele sale sunt contrare…
Strategia lui Băsescu pare a fi una de detaşare de Executiv
Pentru Băsescu ruperea Coaliţiei nu ar aduce mari beneficii electorale. Şi aici avem mai multe variante, ţinậnd cont şi de realitatea constituţională care stipulează că anticipatele sunt excluse ỉn ultimele 6 luni de mandat prezidenţial. De altfel, au existat şi astfel de idei (pe site-ul senatorului PDL – Urban de exemplu) dar ele nu au mai multă valoare decật de “strigături electorale”.
*Ỉn cazul ruperii Coaliţiei cea mai probabilă ar fi “varianta de faţadă”… de ỉnţelegere. Adică, retragerea PSD din prim-planul guvernării, dar menţinerea pesediştilor ỉn structurile din eşalonul doi. La schimb cu spijinul parlamentar pentru o supravieţuire, previzibil sincopată, a unui cabinet Boc ll. O astfel de opţiune nu l-ar avantaja pe Băsescu, pentru că responsabilitatea guvernării ar cădea strict ỉn curtea sa. Şi aici nu este vorba neapărat despre efectele unor măsuri mai mult sau mai puţin bune ale guvernului. (Oricum plata salariilor şi a pensiilor va fi asigurată graţie ỉmprumutului FMI – deci mişcări sociale de amploare sunt totuşi excluse). Ci despre acele lovituri cu care va ploua pe capul său din toamnă – gen Ridzi, Udrea, şi mai nou Roberta Anastase, dar la nivel mult superior. Şi a-şi asuma ỉn mod direct tot ce se ỉntậmplă prin ministere mult mai “grele”(unde se ỉnvậrt cu adevărat bani) …e cam riscant pentru un candidat la prezidenţiale. De altfel, mişcările de pậnă acum ale lui Băsescu indică mai degrabă o strategie de detaşare treptată faţă de executiv şi nicidecum o dorinţă de preluare ỉn exclusivitate a responsabilităţii…
*Pe piaţa zvonurilor circulă şi varianta spargerii parţiale a Coaliţiei. Vinovat PDL. Scenariul ar suna cam aşa: remanierea direct de către Boc (deci fără acordul PSD) a trei miniştrii social-democraţi – Andronescu, Nemirschi şi Nica (greu de crezut ỉn cazul ultimului!). Situaţia ar fi destul de neplăcută pentru PSD şi evident că nu va putea lăsa lucrurile ỉn coadă de peşte. Altfel, ar da impresia că Băsescu controlează partidul….Deci, rezultatul ar fi ruperea protocolului intre cele două partide, PDL ar rămậne ỉn Victoria, iar PSD ar trece cu statut de victimă ỉn Opoziţie. Ỉnsă….Pentru procentele lui Băsescu un astfel de scenariu nu ar fi chiar atật de revigorant. Şi asta pentru că, prin această mutare Băsescu ar ỉntări acea impresie că este un politician care nu ţine cont de reguli (ỉn acest caz protocolul) şi care calcă “peste cadavre” pentru a-şi atinge scopul. Un profil evident extrem de neconvingător pentru acel procent de 70% de absenteişti sătui pậnă peste cap de politica jocurilor de culise.
*Pe altă parte, ar mai exista şi alte două variante de refacere a alianţelor dintre partide şi picarea prin moţiune de cenzură a guvernului Boc. Cea mai probabilă ar fi o nouă alianţă ỉntre PSD şi PNL, care să ỉncerce să impună ỉn faţa lui Băsescu un nou premier. Pesedist sau penelist. Dar…O astfel de criză politică este extrem de riscantă la acest moment, tocmai pentru partidele care o generează. Şi asta din mai multe motive. Primul ar fi că l-ar putea relansa ỉn forţă pe Băsescu ỉn jocul electoral (alianţa 322…etc…etc). Al doilea ar fi riscul creării unui adevărat haos ỉntr-o situaţie economică aflată deja la limita colapsusului. De altfel, foarte puţin probabil ca FMI să nu fi obţinut asigurări serioase de la principalii jucători politici, ỉnainte de a decide ỉmprumutul.
Geoană are problema Imaginii şi nu “problema Coaliţiei”
Nici pentru Geoană ruperea Coaliţiei nu ar aduce vreun beneficiu insemnat. Sau cel puţin, nu cel scontat. Diferenţa dintre Geoană şi partid este ỉn jur de 10 procente. Aceste 10 procente nu vor merge cu votul la Geoana nici dacă PSD se afla la guvernare, nici dacă este in opoziţie. Parte din electoratul dur al PSD ỉl vede pe Geoană prin prisma celebrei etichetei pe care i-a pus-o Iliescu. Motivul real al procentelor scăzute ale lui Geoană nu este participarea la guvernare a PSD– adică alianţa cu PDL şi prin recul cu Băsescu- ci identitatea/strategia candidatului PSD.
Pe de altă parte, Geoană ỉntr-adevăr ar putea recupera un procent de, să zicem, 3-4 % dintre nehotărậţii care vor aprecia “bărbăţia” gestului de detaşare de cozonacul puterii. Dar, ỉn acelaşi timp ar putea risca şi pierderea sprijinului real al unor baroni locali, care vor fi mult mai tentaţi să-şi joace cartea la două capete. Şi ce ỉnseamnă demobilizare ỉn teritoriu s-a văzut clar la ultimele alegeri. Un singur exemplu –Mazăre… Constanţa ỉnregistrậnd pentru PSD la europarlamentare un procent mult mai mic decật potenţialul real.
de Diana Nedelcu
Reforma clasei politice şi revoluţia bunului simţ au fost cele două fire roşii care au străbătut electrizant campanile prezidenţi...